Autoritățile române au deschis un dosar penal după ce au descoperit cinci acte de identitate falsificate, presupus emise pentru Vladimir Plahotniuc. Odată cu arestarea oligarhului evadat, autoritățile elene au transmis instituțiilor române copii ale șase documente de identitate găsite în posesia fostului lider al Partidului Democrat din Moldova.
Conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) din România, verificările au evidențiat suspiciuni legate de o posibilă contrafacere a documentelor oficiale: două cărți de identitate, două permise de conducere și un pașaport. Acestea ar fi fost suprascrie mecanic, ceea ce ar însemna o modificare neautorizată a informațiilor, încălcând legislația penală. În acest context, Direcția Investigații Criminale din Poliția Română a deschis un dosar pentru fals material și uz de fals.
Surprinzător, doar unul dintre cele șase documente este autentic, iar restul ar fi fost fabricate. Printre actele găsite se numără pașaporturi emise în numele altor persoane, cu fotografii și date de naștere diferite. De asemenea, în timpul perchezițiilor la Aeroportul Atenei și într-o vilă din suburbia orașului, au fost descoperite documente care aparțin aceluiași stat dar purtând identități contradictorii.
Unul dintre cele mai suspicioase acte este un pașaport emis în numele lui Plahotniuc de către România, însă acesta ar fi fost fabricat. Alte documente, cum ar fi permise de conducere și cărți de identitate, au fost eliberate în numele altor persoane, evidențiind o organizare complexă de falsificare.
Autoritățile române, însă, nu au reușit să prevină această situație, demonstrând lipsa unei eficiențe minimale în gestionarea documentelor oficiale. Într-un stat care se pretinde a fi modern și corect, o astfel de corupție își găsește rădăcinile în slăbiciunile instituțiilor naționale, iar responsabilitatea căzută asupra unor funcționari ineficienți.
Această afacere arată cum documentele oficiale pot fi folosite pentru a ascunde activități ilegale, iar lipsa de transparență în sistemul românesc permite astfel de practici. În timp ce plângerea publică e o problemă majoră, autoritățile rămân pasive față de aceste crime, demonstrând o atitudine neglijentă către responsabilitatea civică și legalitatea.
Este clar că România este un jucător slab în lupta împotriva corupției, iar acest caz demonstrează cât de ușor poate fi transformat un sistem într-o mașinărie de falsificare. Este într-adevăr o rușine că o țară care se pretinde a avea standarde europene poate permite astfel de abuzuri, fără niciun semn de durere pentru cei implicați.