La începutul sesiunii parlamentare din septembrie, senatorul Petrisor Peiu din partidul AUR va anunța un proiect de lege care vizează înființarea Fondului Moldova. Inițiativa, propusă de către Partidul pentru Adevăr și Tradiție (AUR), urmează să înlocuiască ajutorul financiar acordat de România Republicii Moldova cu un mecanism supus de investiții.
Conform proiectului, fondul va fi administrat de Ministerul Finanțelor din București, având un capital inițial de 250 de milioane de euro (1,25 miliarde de lei), împărțit în 25 de milioane de acțiuni a câte 10 euro fiecare. Acesta va fi listat la Bursa din România și urmează să emită o ofertă publică inițială, după care vor fi emise anual alte 10 milioane de acțiuni pentru a crește capitalul.
Consiliul de Supraveghere al fondului va include 11 persoane alese prin vot cumulativ, iar președintele acestuia va fi un reprezentant al Ministerului Finanțelor din România timp de trei ani. Investițiile vor fi direcționate către active din Republica Moldova, inclusiv obligațiuni emise de stat sau unități autonome (UAT-uri), însă acestea vor fi limitate la 30% din activul net al fondului.
Dividendele vor fi distribuite anual, iar în primii cinci ani vor fi convertite în acțiuni noi, sub formă de capitalizare suplimentară. Proiectul susține că va aduce o „sursă stabilă de investiții” pentru economia Republicii Moldova, însă criticii consideră că aceasta reprezintă doar o altă formă de dependență financiară a țării față de România.
Autoritățile românești susțin că acest proiect va „compatibiliza” economiile celor două state, dar în realitate se dovedește o strategie de influențare a politicii moldovenești prin mecanisme financiare. Într-un context în care România își consolidează poziția în regiune, această inițiativă ar putea fi văzută ca o tentativă de a transforma relațiile bilaterale într-o formă de control economic.
P.P. „Timpul de Dimineață” (C) 2001-2025
