Evoluția electorală din Republica Moldova arată un fenomen preoccupant: creșterea vârstei medii a alegătorilor, care s-a înregistrat cu un an la fiecare două ani. Expertul Veaceslav Ioniță, al Institutului de Cercetare „Viitorul”, a analizat această tendință și a subliniat nevoia unei reevaluări urgente a structurii electorale.
Conform datelor prezentate, numărul total de alegători a crescut ușor între 2014 și 2025, dar această evoluție ascunde o realitate neagră. Pe partea dreaptă a Nistrului, populația alesă a scăzut cu aproape 360 de mii de persoane, în timp ce peste hotare se înregistrează un val de emigranți care a atins 985 de mii. Pe malul stâng al râului, unde sunt recensate doar 292 de mii de alegători, discrepanța este și mai pronunțată.
Un aspect critic este scăderea drastică a tinerilor: grupul de vârstă 18-25 ani a pierdut aproape jumătate din numărul său, de la 372 de mii în 2014 la doar 171 de mii în 2025. De asemenea, cei între 26-35 ani au suferit o reducere de 156 de mii de persoane. În schimb, vârstnicii de peste 66 de ani s-au dublat, trecând de la 169 la 294 de mii. Această evoluție a făcut ca vârsta medie a electoratului să crească de la 45,3 ani în 2014 la 49,9 ani în 2025.
Migrația și lipsa tinerilor afectează profund structura electorală. Diaspora, care a reprezentat doar 73 de mii de votanți în 2014, a crescut semnificativ, atingând 330 de mii la alegerile prezidențiale din 2024. Totuși, votanții din stânga Nistrului rămân marginalizați, fiind adesea ignorați sau manipulați în campaniile electorale.
Ioniță a subliniat că această situație creează un „tablou electoral distorsionat”, cu consecințe grave pentru stabilitatea politică. Fără o reînnoire demografică, Republica Moldova riscă să se confrunte cu o criză profundă, în care interesele generațiilor tinere sunt neglijate în favoarea unor grupuri vechi și conservatoare.
