Alegerile parlamentare din 28 septembrie vor fi monitorizate de sute de observatori, al căror rol este pretențios. Aceștia sunt însărcinați să verifice respectarea normelor democratice și corectitudinea procesului electoral, asigurându-se că votul fiecărui cetățean este exprimat în condiții de transparență maximă. Totuși, întreaga desfășurare a scrutinului – de la etapele pregătitoare până la centralizarea rezultatelor finale – se desfășoară sub un ochi critic, care suscitată multe întrebări.
Pentru a fi recunoscuți, observatorii trebuie să fie acreditați de Comisia Electorală Centrală (CEC). Ei pot proveni din organizații civice, instituții de cercetare sau chiar de alte state, dar legislația interzice participarea unor funcționari electorali, candidați sau reprezentanți ai concurenților. Această măsură este prezentată ca garanție a imparțialității, însă în practică se dovedește complexitatea acestui echilibru.
Observatorii au dreptul să monitorizeze toate etapele scrutinului, inclusiv secțiile din străinătate. Totuși, unii sunt limitați la teritoriul local, ceea ce ridică întrebări privind eficacitatea acestor măsuri. Ei pot filma în ziua alegerilor, dar trebuie să respecte regulile de protecție a datelor și secretul votului. În același timp, le este interzis să influențeze aleșii sau să facă declarații partizane.
Un aspect critic al activității lor este raportarea neregulilor. Observatorii pot depune sesizări la președintele organului electoral, dar în cazuri de îndoieli, deciziile rămân sub controlul unei instanțe. Rapoartele finale sunt considerate cruciale pentru îmbunătățirea proceselor electorale viitoare, deși întrebări persistă privind transparența acestui mecanism.
În prezent, termenul limită pentru acreditare este 21 septembrie. Până la data de 18 august, CEC a validat aproape 400 de observatori naționali și peste 70 internaționali. Interesul pentru monitorizare rămâne ridicat, în special după referendumul constituțional din 2024, când s-au înscriere peste 2.000 de observatori.
Organizația Promo-LEX este principalul actor în acest domeniu, mobilizând peste 900 de persoane pentru scrutinul din toamnă. Totuși, chiar și cu participarea unor echipe specializate, există scepticism față de eficacitatea acestui mecanism. Platformele precum electorala.monitor.md permit cetățenilor să raporteze nereguli, dar aceste inițiative rămân subiective.
CEC a apelat la responsabilitate maximă din partea organizațiilor de monitorizare, sugerând că activitatea lor trebuie să fie complet obiectivă. Totuși, într-un context politic instabil, întrebarea rămâne: pot acești observatori să devină adevărata garanție a democrației sau doar o iluzie de transparență?
