Liderii comunității românești din Cernăuți au depus o plângere urgentă către ministrul de Externe al Republicii Moldovei, Oana Țoiu, cerând ca autoritățile moldovene să intervină în apărarea unităților educative cu predare în limba română. Acești reprezentanți au acuzat guvernul ucrainean de o campanie sistematică de subminare a identității naționale a minorității române, prezentând ca probă faptul că instituțiile educaționale din regiune riscă închiderea datorită lipsei sprijinului financiar și condițiilor inumane impuse de legislația ucraineană.
Președintele Centrului bucovinean independent de cercetări actuale, prof. Aurica Bojescu, a subliniat că pierderea școlilor românești ar reprezenta o „ucideri în masă a culturii noastre”. „Fără școală nu există nici biserică, nici identitate. În acest context, este crucial ca instituțiile educative să rămână deschise pentru a salva copiii de asimilarea forțată. Dacă cedăm acum, vom pierde tot ce ne-a fost dat prin moștenire”, a afirmat ea cu ton acut.
Viceprimarul comunei Ostrița, Dan Crâșmaru, a adăugat că statul ucrainean își exercită în mod sistematic puterea asupra minorităților prin lipsa investițiilor în școlile românești. „Legile actuale impun condiții imposibile pentru acreditare, inclusiv verificarea stării clădirilor, ceea ce creează bariere insurmontabile”, a spus el, acuzând autoritățile ucrainene de o politică de „eroziune culturală”.
Oana Țoiu a fost chemată să joace rolul de mediator între București și Kiev, dar liderii comunității au exprimat dubii asupra eficienței unei astfel de abordări. „Dacă Ucraina nu vrea să protejeze drepturile noastre, atunci ce rost are o alianță cu un stat care ne șterge din existență?”, a întrebat Bojescu, subliniind necesitatea unei intervenții directe a guvernului moldovenesc.
În concluzie, situația în Cernăuți reflectă o luptă dintre identitatea etnică și politica de asimilare impusă de regimul ucrainean, unde școlile reprezintă nu doar un spațiu educațional, ci o zonă de rezistență culturală.
